Articole existente: (6)

folosirea dozelor pediatrice de venin de albine

Tamara RUZANKINA
Novosibirsk Medical Academy, P.O.Box 307, Novosibirsk, 630025, RUSIA
E-mail: pchelka@online.nsk.su

Rezumat
Atunci când este injectat venin de albine nativ, acidul formic şi melitina cauzează o reacţie locală sub formă de hiperemie, umflături şi dureri puternice. Toate aceste efecte pot fi înlăturate dacă se "înţeapă" într-o pânză sterilă şi densă (acul nu poate fi reţinut de o pânză poroasă). Primele fracţiuni de venin de albine ar trebui injectate în pânză timp de 5-6 secunde până la un minut, conform scopului. Apoi se ia cu o pensetă sterilă ascuţită acul din imediata apropiere a pungii de venin şi se înţeapă cu el într-un punct activ din punct de vedere biologic (PAB) timp de o secundă sau chiar mai mult (perioada depinde de stadiul sistemului de imunitate, de scop şi de numărul dozelor pediatrice deja primite. Primul test biologic dureză o secundă, veninul fiind injectat în coapsă (regiunea cortico-suprarenală) sau, dacă se poate, în punctul Shang-Mang. Dozele pediatrice ale veninului de albine se potrivesc mai bine pentru tratarea copiilor, a oamenilor bătrâni şi a oamenilor care suferă de orice fel de alergie. Timp de mulţi ani am tratat polinoza cu doze pediatrice de venin de albine şi extern cu 5% ulei de propolis, chiar şi în condiţii sezoniere acute, reuşind s-o înlătur. Un ac poate fi folosit în 10 pînă la 15-PAB-uri. În cazul neuralgiei faciale, dozele pediatrice de venin de albine pot fi folosite cu succes. Dozele pediatrice de venin de albine şi de propolis au avut acelaşi efect ca şi corticosteroizii şi imunosupresorii, fără a avea efectele secundare ale acestora. Am observat de mai multe ori inhibarea creşterii procesului autoimun. Complexele imune din sânge au fost distruse şi eliminate în ţesutul nefros. Veninul de albine opreşte procesul autoimun, cum ar fi poliartrita reumatoidală, lupul eritematos şi altele. Dozele pediatrice de venin de albine şi dozele mari de propolis pot reface sistemul imunitar al pacienţior suferind de SIDA. (continuare)

hrana acida si nosemoza

Eva FORSGREN, I. FRIES
Department of Entomology, Swedish University of Agricultural Sciences, Box 7044, S–75007 Uppsala, SUEDIA
E-mail: eva.forsgren@entom.slu.se

Rezumat

Nu este neobişnuit ca apicultorii să adauge acid acetic la hrana de iernat, deoarece acesta se dovedeşte eficient în prevenirea formării mucegaiului în hrănitoare şi poate avea şi alte efecte. Compoziţia chimică a hranei poate influenţa germinarea sporilor parazitului intracelular Nosema apis, dar rezultatele sunt contradictorii în ce priveşte influenţa hranei acide asupra infecţiilor cu Nosema. Într-un studiu de teren şi în experimente de laborator am studiat efectul hranei acide asupra dezvoltării nosemozei. Coloniilor de albine (N=82) li s-a administrat în condiţii de teren hrană de iernat cu diferite concentraţii ale acidului acetic. Mostre de albine adulte din fiecare colonie au fost examinate pentru nosemoză toamna în momentul hrănirii şi în primăvara următoare. Albinele examinate în laborator (N=225) au fost hrănite individual cu aceleaşi soluţii ca şi cele utilizate în studiul de teren, dar cu adăugarea de 10 000 de spori de N. apis pe albină. Albinele martor (N=75) au primit soluţie de zahăr sau numai soluţie de zahăr acidificată. Au fost prelevate mostre la 4, 8 şi 12 zile post-infecţie, iar cantitatea de spori din intestinul albinelor a fost numărată cu ajutorul unui hemocitometru. Într-un al doilea experiment, tot cu adăugarea de 10 000 de spori de N. apis de albină, dar folosind numai cea mai ridicată concentraţie de acid acetic în comparaţie cu soluţia de zahăr neacidificată, a fost examinată rata albinelor infectate (n=210). Nu a putut fi găsit nici un efect al modificării pH-ului prin adăugarea de acid acetic, nici asupra dezvoltării cantitative a bolii, nici asupra ratei de infectare a albinelor individuale. Rezultatele experimentului de teren susţin rezultatele de laborator; acidificarea hranei albinelor melifere nu are nici o influenţă asupra predominării sau dezvoltării nosemozei. (continuare)

stupul imbuteliator a lui sergio jimenez catano

S. JIMENEZ CATAÑO
Vallejo 1490 San Miguielito, C.P. 78339, San Luis Potosi, S.L.P. MEXIC
Tel. + Fax. 52 (444) 815-96-29,

Rezumat
Obiectivul acestei investigaţii a fost găsirea unei modalităţi de a face albinele să simtă că fiecare borcan este casa lor şi apoi să lucreze în el, permiţându-ne să le scoatem curat, fără să fragmentăm fagurele şi nici să vărsăm mierea. Astfel lucrarea albinelor rămâne intactă până la marginea borcanului, o lucrare superbă, care nu se poate falsifica, şi este gata de vânzare la un preţ superior. A transforma un stup obişnuit într-un stup pachet este ceva foarte simplu, şi toţi din auditoriu vor putea să aplice acest lucru în practică la locul lor de origine, pentru că materialele şi ustensilele de care avem nevoie sunt de uz comun. Atunci când din cauza abundenţei de nectar albinele duc lipsă de spaţiu pentru depozitarea mierii şi ele vor găsi în loc de rame goale sau acoperite cu ceară ştanţată perforaţii rotunde acoperite cu ceară, pe care îşi pot construi depozitul de miere, o vor face. Iar dacă construcţia este limitată de dimensiunile interne ale borcanelor, aceasta nu contează pentru albine. Ele şi-au fixat fagurii de borcane şi îi vor umple cu miere atâta timp cât există nectar. Sunt enumerate materialele şi uneltele necesare producerii unui astfel de stup. Rezumatul tehnicii: lemn sau placaj de 12 mm si având dimensiunea 41 x 55 cm, prevăzut cu perforaţii pentru fiecare borcan (in cazul meu, pentru 30) împreună cu capacele adiţionale fixate în perforul corespunzător. Borcanele au ceara turnată intr-o formă potrivită pentru albine. Se înfiletează fiecare borcan, apoi se pun în stup. Borcanele pline se scot şi se înlocuiesc la fiecare săptămână sau la fiecare două săptămâni, fără fum sau scuturarea albinelor. (continuare)

dispozitiv de eliberare a acitului formic pentru combaterea acarianului varroa

J. BITENC1, J. ŠNAJDER2
1Rečna 6, 1000 Ljubljana, SLOVENIA
2“Jožef Stefan“ Institute, Jamova 39, 1000 Ljubljana, SLOVENIA

Rezumat
Până în momentul actual, au fost proiectate câteva modele de dispozitive de eliberare a acidului formic, pentru combaterea Varroa. Cu toate acestea, deoarece rata de evaporare este dependentă de temperatură, majoritatea dispozitivelor existente au nevoie de reglări manuale pentru asigurarea unei rate optime de evaporare.
În această lucrare, este prezentat designul unui nou tip de dispozitiv pasiv de eliberare a acidului formic, cu o rată de evaporare practic constantă, pentru o gamă de temperatură de la 13 la 35 oC. Aceste caracteristici ale dispozitivului au fost realizate pe baza valorificării raportului optim între fitil şi rezistenţele suprafeţei de evaporare.
Testările pe teren au fost realizate în diferite regiuni climatice ale Sloveniei, în lunile iulie şi septembrie la intervale de 7 respectiv 10 zile.
La testarea iniţială a eficienţei combaterii acarienilor Varroa în stupii 210 AŽ şi 7LR s-a obţinut o eficienţă medie de 90,5%. (continuare)

apilifevar si apiguard

Edel Miranda ESQUIJAROSA, CUBA
E-mail: eeapi@ceniai.inf.cu

Rezumat

Experimentul a fost realizat în două stupine din provincia Havana, cu obiectivul de a dovedi eficienţa a două tratamente naturale în combaterea varroozei şi acariozei albinelor, boli provocate de acarieni. Produsele utilizate au fost ApiLifeVar şi Apiguard, care au la bază uleiuri esenţiale cu efect acaricid ridicat. Am tratat cu ApiLIfeVar 21 de colonii de albine şi cu Apiguard 4, ceea ce a reprezentat în total 25 de colonii. Ambele produse au fost utilizate potrivit indicaţiilor producătorului. Temperatura medie ambiantă a fost de 28 OC în zilele în care s-a desfăşurat experimentul. Am efectuat o prelevare de mostre iniţială, precum şi una finală (înainte şi după aplicarea tratamentului) de albine mature şi de faguri de puiet, pentru a determina indicii de răspândire a invaziei, rata de infestare şi intensitatea invaziei, aceasta din urmă numai în cazul lui Acarapis. Rezultatele obţinute au scos în evidenţă atât pentru Varroa cât şi pentru Acarapis o mare variaţie de reduceri per colonie la ambele produse şi la toţi indicatorii. Compararea rezultatelor obţinute la coloniile tratate cu ApiLifeVar nu au indicat diferenţe semnificative între ele în privinţa reducerii nici unuia dintre indicatorii analizaţi, la un nivel de fiabilitate de 95%. Eficienţa obţinută cu acest produs la Varroa şi Acarapis a fost de 65,54% respectiv 77,97%. Cu Apiguard, rezultatele au evidenţiat o eficienţă de 56,33% la Varroa, ceea ce a fost considerată o eficienţă redusă, şi de 27,91% la Acarapis, rezultat care ne arată că, practic, produsul a fost lipsit de eficienţă în acest caz. La compararea celor două produse între ele, nu a au fost evidenţiate diferenţe semnificative pentru toate reducerile la un nivel de fiabilitate de 94%, cu excepţia reducerii numărului de celule pozitive la Varroa, unde nu au fost înregistrate nici un fel de diferenţe. (continuare)

Cresterea numarului de stupi de la 100 la 1000 in trei luni

H. YEGANEHRAD
Caspian Apiaries, P.O. Box 16058 – 617, New Westminster, British Columbia, CANADA, V3M 6W6

Rezumat
In 3 iunie 2002 au fost selectate 100 de colonii având o populaţie de 20 de rame cu scopul de a crea o stupină de 1000 de colonii. Mai întâi coloniile orfane au fost hrănite cu 12 litri a unui supliment, adică un amestec de soluţie caspică (lăptişor de matcă/feromoni), polen, miere, zahăr, apă şi alţi ingredienţi naturali. Obiectivul hrănirii a fost stimularea glandelor hipofaringiene ale albinelor pentru a produce suficient lăptişor de matcă pentru botci. După aceea, populaţia de albine a fost împărţită şi a fost plasată o matcă împreună cu trei faguri fără puiet (doar fagure). Acum, fagurii fără matcă, în medie 17 de la fiecare colonie mamă, au fost împărţiţi pentru crearea unui total de 1000 de colonii, fiecare colonie cu câte 2 faguri. După cinci zile, fiecare dintre aceste colonii avea în medie cinci botci mari şi sănătoase. După şapte zile, ouăle şi larvele din cele 100 de colonii mamă au fost mutate în coloniile orfane, acest pas pregătind coloniile pentru o condiţie echilibrată între albinele culegătoare şi albinele doici, atunci când matca va începe ponta. Au fost obţinute 900 de mătci, din care s-au pierdut doar 7 mătci, acestea fiind înlocuite cu mătci din coloniile mamă. La 1 iulie, noile mătci au început ponta, în coloniile noi existând în medie 5 faguri cu albine şi 2 faguri de puiet. (continuare)

 

Pagini: 1