Management apicol

Ridicarea productivitatii apicole

Metoda FAP
Se aplica in doua etape:

1) Etapa pregatitoare

In primul an de aplicare a metodei, termenele la care se efectueaza lucrarile si tehnica folosita sunt aceleasi ca la FAV fara a se mai proceda la unificarile de toamna, FA iernand ca familii independente, (pe cel putin 0,8-1 kg albina si 10-12 kg miere), cate doua in acelasi stup, despartite de diafragma etansa.

2) Etapa propriu zisa

La sfarsitul iernii se urmareste intensificarea cresterii extratimpurii de puiet in ambele familii. La inceperea culesului principal, FAB se unifica cu FA iar matca FA sau FAB se opreste pe vatra, refacandu-se si iernand ca si in anul precedent.
Metoda este extrem de elastica, ajutorarea FAB putandu-se face doar prin cedarea culegatoarelor familiilor ajutatoare. In situatia in care practicam stuparitul pastoral si dispunem de mai multe FA decat cele de baza, care vor pleca la cules, se recomanda ca fiecare FAB sa preia culegatoarele de la 2-3 FA. Se subintelege ca in cazul practicarii acestei metode stupii trebuie sa aiba spatiu suficient, iar apicultorul trebuie sa ia toate masurile ce se impun pentru prevenirea roirii.

Exemplificare

- cele 2 familii sunt iernate in aceiasi cutie de orizontal, in pat rece;
- cu 3 zile inaintea inceperii culesului matca varstnica se suprima, iar cea tanara impreuna cu 5 faguri cu puiet necapacit si rezerve de hrana se izoleaza in pat cald, cu o diafragma etansa mobila, la peretele lateral prevazut cu urdinis;
- in timpul culesului, in familia fara matca se introduc una sau doua botci dintr-o familie cu insusiri valoroase;
- deasupra familiei se aseaza un magazin izolat cu gratie despartitoare, in care albinele vor prelucra nectarul;
- dupa cules, si dupa imperecherea noii matci, cuibul se organizeaza ca inainte de unificare.

Metoda FAV

Familiile ajutatoare vremelnice sunt formate in fiecare an dupa culesul principal de la salcam, prin divizare sau stolonare, rolul lor fiind ca pana in toamna sa se dezvolte independent. La finele lui septembrie inceputul lui octombrie fiecare FAV se va uni cu o FAB, in vederea schimbarii matcii varstnice si neproductive.
FAV va fi prinsa in evidenta purtand numarul FAB plus o litera mica (cum ar fi 7n), hotarandu-ne pana in octombrie daca o vom unifica cu FAB sau va ramane ca FAP (familie permanenta). Numarul individualizeaza familia si o va insoti chiar daca aceasta va fi transvazata in alt stup. Literele mari sunt folosite pentru individualizarea elementelor fiecarui stup (diafragme, colectoare, elemente podisor etc.

Unificarile dintre FAV si FAB

Unificarile se vor face intotdeauna toamna (la sfarsitul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie), catre seara.
Pentru marirea productiei cu 50% fiecare FAB ar trebui sa aiba cate o FAV cu care sa fie unita in toamna.
Cercetatorii romani, au elaborat, pentru fiecare tip de stup, diverse variante de folosire a FAV, in functie de conditiile de intretinere specifice.

Varianta scuturarii albinei

In cazul in care una din familii se afla intr-un stup de alt tip, varianta recomandata este urmatoarea:
- se scutura fagurii familiei cu matca batrana in stupul de origine;
- fagurii scuturati (fara albine) sunt introdusi in stupul cu matca tanara (de o parte si alta a cuibului);
- stupul cu matca tanara se muta intre cele doua vechi amplasamente;
- albina orfanizata se scutura undeva in stupina (dupa 15-20 de minute de la prima scuturare).
Albinele scuturate vor veni la vechiul loc pe care nu-l vor mai gasi si se vor orienta catre stupul cel mai apropiat, unde vor cere smerite drept de azil si, dupa oarecare timp, vor primi incuviintarea de intrare.

Varianta unificarii directe

- colonia cu matca batrana se orfanizeaza cu 2-3 ore inaintea unificarii;
- cele 2 familii (FAB si FAV) se stropesc cu tuica diluata sau cu sirop slab in care s-a pus suc de ceapa, in vederea unificarii mirosului;
- fagurii familiei primitoare (orfanizate) sunt aranjati de o parte si alta, lasand in centru un spatiu pentru primirea nucleului cu matca (care va fi adus dupa 15-20 de minute de la pregatirea noului spatiu) ;
- dupa 4-5 zile reorganizam cuibul in vederea iernarii.

Varianta unificarii a doua familii de albine intretinute in acelasi stup

Unificarile sunt mult mai usoare, atunci cand intre cele doua compartimente folosim o diafragma despartitoare prevazuta cu sita, albinele avand mirosurile unificate. Diafragma mai are prevazut un orificiu de comunicare intre cele doua compartimente, orificiu ce se poate astupa sau deschide cu ajutorul unei tablite care gliseaza in jurul unui cui (punct de prindere). In lipsa acestuia, diafragma se ridica putin pentru a usura comunicarea albinelor dintre cele doua compartimente. Dupa cateva zile, diafragma etansa mobila se desfiinteaza, cuibul aranjandu-se definitiv.

Varianta unificarii dupa inchiderea in colivie a matcii neproductive

La unirea a doua familii slabe care au matci se recomanda ca, timp de 5 zile, matca ce urmeaza a fi inlocuita, sa fie inchisa in colivie, ca sa se elimine posibilitatea tragerii botcilor de salvare din oua proaspete. Cu 2-3 ore inainte de unificare ambele familii vor fi stropite cu sirop slab in care s-a picurat esenta de plante mirositoare (suc de ceapa) etc.
Varianta unificarii culegatoarelor in vederea imputerniciri unui stup slab
Aceasta lucrare se savarseste numai pe o vreme frumoasa, intre 9 si 11, cand albinele ies in numar mare la cules, afumand ambele familii pe urdinis si pastrand cu exactitate vechile amplasamente si semne de recunoastere. Cand incercam sa facem aceasta lucrare pe vreme de lipsa de nectar, unificarea albinelor nu se face fara oarecare lupta. Afumatul o potoleste repede.
In cazul in care familia care cedeaza culegatoarea nu este foarte puternica se recomanda sa cedeze si cativa faguri cu puiet larvar, pentru ca nu cumva, prin mutare, sa ramana puiet neacoperit.
Lucrarea este recomandata mai ales atunci cand stupul este puternic si risca sa roiasca (fara a fi intrat totusi in frigurile roitului).
Daca un stup gasit slab nu s-a imputernicit pana in apropierea culesului mare si suntem siguri ca slabiciunea lui vine din pricina matcii trebuie unificat cu stupul vecin.

Varianta unificarii cu ziar

In cazul in care unificam o familie fara matca cu un nucleu cu matca unificam mai intai mirosurile, dupa care schimbam locul familiei orfanizate. Dupa 2-3 ore, seara, se aseaza un ziar perforat cu un cuisor pe corpul stupului cu albinele unificate, peste care asezam corpul familiei orfanizate, cu ramele si diferenta de albine care nu s-au unificat prin zbor direct. Dupa 3-4 zile aranjam cuibul pe un singur corp.
Nu trebuie sa mergem pe principiul ca matca tanara o va distruge pe cea varstnica, existand destule exceptii de la aceasta regula. Dupa 3-4 zile de la unificare, vom aranja definitiv cuibul pe cel mult 7 rame (18-20 kg provizii).

Varianta unificarii prin folosirea unei cutii noi

Este considerata ca cea mai buna metoda de unificare, intrucat ambele familii isi inchipuie ca este musafira (lasand spatiul de rigoare intre cele 2 grupe de faguri).
In perioadele nefavorabile primirii matcilor, tinand cont de conditiile obiective, subiective si de toti factorii nefavorabili acceptarii tinerelor matci, unificarea se face izoland matca (in colivie cu capacel de ceara) dupa aproximativ 2-3 h de la orfanizarea primei familii si 1 h de la izolarea matcii din cea de-a doua, lasand un interval de cativa cm intre grupele de faguri ale celor doua familii, timp de circa 5 minute.
Daca dorim sa unificam doua familii sau sa formam o familie noua prin roire dirijata:
- punem in stupul nou 3 rame, cu albina de pe ele, inclusiv matca, si-l lasam descoperit, acoperit cu o panza de tifon;
- aducem apoi alternativ, cate o rama luata din familia cu care se unifica sau din alte doua familii, cu tot ce se afla pe ele si le asezam in stupul nou, de o parte si de alta a nucleului format din cele trei rame aduse initial, cam la 3-5 cm departare, avand grija ca pe ramele aduse sa nu se afle botci sau matci;
- dupa cateva minute cand vedem ca albinele aduse cu noile rame incep sa se indrepte catre nucleul cu matca, apropiem aceste rame incet de nucleu si in locul lor continuam sa aducem celelalte rame din cei doi stupi pe care ii unificam, procedand ca mai sus. Unificarea se face fara nici un incident. Dupa completarea efectivului de rame stupul nou se acopera si se pune la locul lui definitiv si totul reintra in normal.
La folosirea acestei metode, mai ales primavara si toamna, matca nu se inchide in colivie si nu folosim afumatorul.

Unificarea cu o familie bezmetica

Se recomanda folosirea eterului (20-30 picaturi turnate pe o vata ce se aseaza pe fundul stupului) sau cloroformului (aproximativ 15 picaturi pe o sugativa introdusa pe urdinis, sub rame, dupa care se astupa urdinisul timp de 2-3 minute).
Azotatul de amoniu se administreaza conform instructiunilor de folosire. Lucrarea se executa dupa ridicarea si izolarea matcii pe durata anestezierii albinelor. Matca se elibereaza pe un fagure din mijlocul cuibului, in momentul in care albinele unificate incep sa ocupe fagurii.

Planificarea si urmarirea productiei

Orice productie trebuie sa fie planificata si urmarita pentru a inlatura pierderile si a rentabiliza ocupatia cresterii albinelor. Daca productia nu acopera cheltuielile este bine sa analizam cu mare atentie intreaga noastra activitate si sa intervenim la timp, in cunostinta de cauza.

Registru de evidenta a cheltuielilor si realizarilor

Cheltuieli

Investitii:

Materialul biologic (familii de albine, matci, etc.); Stupi (cutii); Inventarul auxiliar (bidoane, faguri, rame, etc.).
Productie: Manopera; Deplasarea apicultorului (autoturism); Biostimulatori; Medicamente; Amortizare (5% din valoarea utila); Chirie; Transport stupi in pastoral; Diverse.

Venituri realizate

Valoarea productiei /familia de albine

Valoarea productiei /stupina

Profit total si cat la % cheltuieli.

3.Operativitate

Operativitatea nu este altceva decat practica apicola eficienta – strans legata de conceptia apicultorului, de sistemul sau de idei, dobandit prin gandire, informare, studiu, experienta etc.

4.Putere de munca

In functie de puterea de munca, ne alegem numarul de stupi pe care il putem intretine in conditii optime si modelul de stup adecvat. Marirea rentabilitatii stupinei presupune existenta a cel putin 40-50 familii sau exploatarea diversificata, pentru a obtine, pe langa miere, si alte produse (polen, pastura, propolis, venin, roi etc.).

5.Timp disponibil

Daca dorim sa ne apucam de apicultura sa nu uitam ca este nevoie de prezenta noastra in stupina, ori de cate ori situatia o cere (in special in lunile mai-iunie), pentru a preveni roitul, pentru situatii neprevazute etc., neexecutarea la timp a unor lucrari putand anula uneori rezultatele urmarite.

6.Cunostinte teoretice si practice

Cunostintele se capata prin studiu iar practica se dobandeste prin exercitiu. Ca sa exersam avem nevoie de 2 familii de albine pe care sa le procuram de la un apicultor priceput si de incredere (pentru ca acele familii sa fie sanatoase si cu un potential ridicat).
Nu trebuie sa ne hazardam de la inceput cu un numar prea mare de stupi caci s-ar putea sa ne trezim “fara aptitudini”. Cunostintele teoretice nu sunt intotdeauna suficiente pentru reusita, intre teorie si practica ramanand intotdeauna ceva de completat. Nu este suficient sa fii antialergic (conditie esentiala) ci trebuie sa ai indemanare, fler, talent, pasiune pentru albine, vointa etc., sa fii perfectionist… apicultura ramanand, chiar pentru adevaratii apicultori, o taina doar pe jumatate descifrata.

7.Dragoste si interes

“Daca dragoste nu e, nimic nu e”. Si daca exista dragoste exista si interes. Interesul poate exista si fara dragoste insa, fara dragoste nu vom ajunge la nici un rezultat…
Sporirea si diversificarea productiei in cazul practicarii stuparitului stationar
In vederea sporirii productiei, o solutie pentru cei care nu practica stuparitul pastoral este diversificarea productiei, albinele producand nu numai miere, ci si alte produse: polen, pastura, ceara, laptisor de matca, propolis, venin etc

About The Author