albine.info

Intretinerea-familiilor-de-albine-în-stupii-multietajati

\\Intretinerea familiilor de albine \în stupii multietajati\\
\

\ In tara noastra, stupul multietajat este folosit \în unele stupine, urmarindu-se totodata tipizarea pieselor de stupi astfel incat stupul sa poata fi folosit atat prin piesele tipice cat si prin combinarea cu piese de la stupul RA 1001 modificat (corpuri, magazine).\\

\\\
\

\\Printre avantaje mentionam\:\

\– volumul stupilor poate fi marit si micsorat dupa necesitati,\

\– se lucreaza cu un singur model de rama,\

\– se mareste productivitatea muncii:\

\– se elimina lucrarile de volum cum ar fi:\

\– controlul amanuntit, rama cu rama al cuiburilor,\

\– largirea repetata a cuiburilor,\

\– fixarea si impachetarea fagurilor in vederea transporturilor etc.\\>

Inventar-apicol

\Cuprinde totalitatea uneltelor, obiectelor si constructiilor apicole care apartin si reprezinta intreaga dotare a unei exploatari apicole. Printre acestea enumeram: masca apicola, halatul apicol, salopeta apicola, sortul apicol, manusile apicole, dalta apicola, afumatorul, peria apicola, scaunul apicol, lada de lucru, hranitoarele, coliviile pentru matci, uneltele pentru: insarmarea ramelor, fixarea fagurilor artificiali, extractia si conditionarea produselor apicole, colectarea propolisului, cresterea si transportul matcilor etc.\>

Despre-albine

\\Albinele\ sunt insecte poichiloterme cu aripi din ordinul Hymenoptera, familia Apide, specia Apis mellifera , intrand \în categoria insectelor sociale poliforme. Necesitatea de a se aduna in grup, se datoreaza organismului lor, care prin el insusi nu poate sa dea insectei izolate posibilitatea de a-si pastra temperatura proprie care sa-i asigure supravietuirea. O albina izolata de colonie este asemenea unei celule dintr-un organism; ea nu poate activa decat impreuna cu alte albine, indiferent daca are la dispozitie cea mai buna hrana. Din aceasta cauza, albinele care raman dupa plecarea de pe o vatra provizorie cauta alte albine cu care se asociaza \în vederea continuarii vietuirii.\>

Stupii-verticali

\\Intretinerea familiilor de albine in stupi verticali cu magazine\\
\

\ Stupul RA 1001 a fost creat \în 1948 de un colectiv condus de dr. ing. V. Harnaj.\\
\

\ \Este caracterizat prin\:\

\– simplitate,\

\– forma compacta,\

\– usurinta la impachetare si transport,\

\– volum suficient pentru dezvoltarea familiei de albine.\\
\

\ Descrierea tehnologiei de intretinere a familiilor de albine in stupi verticali cu magazine se face in principali cu referinta la acest tip.\\>

Intretinerea-familiilor-de-albine-în-stupii-orizontali

\\\\\ Practica apicola a dovedit cu prisosinta ca productivitatea familiilor este strans dependenta de volumul stupilor \în care acestea sunt adapostite.\
\

\ \Orizontal cu 1 matca\\\
\

\ Procedeul obisnuit de intretinere\

Primavara cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri ocupati de albine, fagurii cu miere fiind trecuti de o parte si alta a cuibului (de acoperire). Cuibul se impacheteaza cu materiale termoizolatoare, iar largirea cuibului se face progresiv.\\>

Baza-melifera

\\Conditiile unei bune baze melifere:\\
\

\ \– sa aiba cat mai multe si cat mai variate plante nectarifere si cat mai apropiate de vatra stupinei;\

\– sa ofere cules de primavara, cules bogat de vara si un cules de toamna in vederea cresterii unui contingent cat mai mare de albine tinere pentru iarna.\\>

Ceara

\\Conservarea fagurilor de la rezerva\\
\

\ Fagurii de rezerva se pot tine in corpuri ME sau Dadant, asezate in stive de cate 8-10 corpuri, in aer liber, prevazute cu panza de sarma jos, la primul corp si sus, peste ultimul corp, pentru a asigura o permanenta ventilatie. Stivele vor fi asezate pe capre de lemn la inaltimea de 30-40 cm de la pamant si adapostite contra ploilor si zapezii.\

Fagurii vechi, retinuti dupa recoltarea mierii, sunt expusi distrugerii gaselnitei daca nu reusim sa-i topim imediat. Daca nu reusim sa topim imediat ceara, se recomanda acoperirea fagurilor cu o folie de polietilena sau introducerea lor intr-un sac de material plastic, expunandu-se pe un strat de tabla soarelui fierbinte de vara. In decurs de 10 minute fagurii se desprind de pe sarme, ramele se curata imediat, iar fagurii se comprima cu mainile formand bile rotunde pe care, dupa comprimare, le vom pastra pana toamna tarziu, cand ne vom face timp pentru a extrage ceara.\\>

Pastura

\\Cum extragem pastura din faguri\\\

Fagurii cu pastura sunt taiati fasii. Portiunile compacte cu pastura sunt rupte in bucati de marimea unei nuci si sunt trecute printr-o masina de tocat carne.\

\

\ Rezulta o pasta uniforma care se mesteca cu miere (1 parte pastura + 2 parti miere). Se mesteca 10-15 minute iar dupa 24 de ore stratul de sus (cca o treime) care consta din ceara, resturi de pastura si miere, se racleaza (poate fi folosit primavara - diluat in serbet sau sirop - pentru stimularea familiilor de albine). Dedesubt ramane un produs superior la care se adauga 1% tinctura de propolis, pentru a-i imbunatati gustul si valoarea terapeutica.\\>

Polenul

\\\Colectarea si conditionarea polenului\\\
\

\- Colectoarele se instaleaza atunci cand in natura exista polen destul de mult, la acele familii care au mai mult de 4 rame ocupate cu puiet, deoarece, cu cat este mai mare suprafata acoperita cu puiet, cu atat este mai mare si cantitatea de polen ce se aduce zilnic in stup.\

- Se vor aseza in pozitie activa seara (fiind lasate cel putin 7-8 zile), dupa incetarea zborului pentru ca albinele sa recunoasca noua situatie atunci cand se vor reintoarce.\

- Fiecare colector trebuie protejat de ploaie si de razele soarelui cu o copertina improvizata iar polenul trebuie ridicat zilnic, in special din cele lasate la urdinis unde, din cauza aerului cald, care este evacuat din stup, se produce un condens puternic datorat aerului rece din atmosfera, fapt ce-i mareste mult umiditatea.\\>

Propolisul

\Albinele propolizeaza spatiile libere pana la 3,5 mm.\

\\ Prin recoltarea la un interval de 30 de zile, randamentul de recoltare pe familia de albine creste de 1-2 ori fata de recoltarea la un interval de 60 de zile.\
\

\ \Colectorul de propolis\:\

\

-colectorul tip folie:\

Colectorul de propolis poate fi o folie de linoleum dur, cu dimensiunile de 42/33 cm, putand ave utilizari multiple. Poate fi utilizata ca podisor (cand e asezata deasupra ramelor din corpul de jos, dand astfel posibilitatea circulatiei albinei si in cat, iarna acoperind 8 rame de cuib), ca foaie de\\>

Roirea-naturala

\Denumirea de roire vine de la una din fazele procesului de Inmultire care se desfasoara sub forma multitudinii de albine In zbor, cu una sau mai multe matci si tr\ântori care formeaza In aer o formatie globulara "roiul" In drumul de la stup la locul de popas provizoriu sau definitiv. \

De obicei In familia de albine care nu se pregateste de roit, polenul depozitat In celule are o culoare mata spre deosebire de cel adus recent si depozitat In celule, In familiile ce se pregatesc de roit, care are o culoare lucioasa. \

Aceasta observatie trebuie sa fie un semn pentru apicultor ca familiile respective se pregatesc de roit, stiut fiind ca la o familie care se pregateste de roit matca Isi restr\ânge mult ouatul iar albinele doici, care nu mai au nevoie de polen Il acopera cu un strat subtire de miere, ceea ce Ii confera acestuia culoarea lucioasa. \

Cu c\ât se apropie timpul de roit, cu at\ât celulele cu polen lucios se Inmultesc In stup.\>

Roirea-artificiala

\\\Reguli generale de respectat la formarea roiurilor\\\
\

\1. fiecare categorie de roi se formeaza c\ât mai timpuriu;\

2. nu se ia material biologic pentru roi din familiile bolnave;\

3. instalarea roilor se va face pe o vatra situata la cel putin 2 km de cea de baza; In cazul formarii pe aceeasi vatra roiului i se da mult mai multe albine tinere;\

4. se vor folosi cu precadere matci tinere Imperecheate cu exceptia celor la care tehnologia de formare cere altfel;\

5. se asigura un cules de Intretinere sau In lipsa se hranesc (atentie la furtisag);\

6. pentru Intarirea roilor, acestia se ajuta periodic cu rame cu puiet capacit (fara albine) luat de la familiile puternice din stupina;\

7. se va urmari cu precadere Indeplinirea normelor de calitate.\\>

Genetica-la-albine

\\Transmiterea genelor\\\

Gene in 1909 Johannen introdus notiunea de gena pt a descrie "factorul ereditar" definit de Mendell ca unitare de baza a ereditatii. Odata cu dez teoriei cromozomiale a ereditatii de catre Morgan gena fost plasata in cromozom ca element constitutiv al acesteia\

\

\ Pozitia pe care o ocupa o gena in structura cromozomului s.n. locus(plural=loci).\

Fenomenul genetic in virtutea caruia exista 2 gene la acelasi locus in structura cromozomului omologic sn alelism simplu\

Genele care ocupa acelasi locus in structura cromozomilor omologi sn gene alele(alelice) Fenomenul genetic in virtutea caruia mai mult de 2 categorii de gene pot fi localizate la acelasi locus in structura cromozomilor omologi sn alelism multiplu(polialelism -len genetic intalnit numai la nivelul de populatie)\\>

Ameliorarea-la-albine

\Ameliorarea la albine se desfasoara prin trei cai principale:\

1.selectia in interiorul rasei;\

2.consangvinizarea;\

3.incrucisarea intre rase, populatii sau linii consangvine (hibridare).\
\

\ \1.Selectia artificiala in interiorul rasei\:\\
\

\ Actiunea prin care se aleg continuu, se pastreaza si se inmultesc familiile de albine cu insusiri superioare si se inlatura cele cu insusiri inferioare, poarta numele de selectie artificiala. \

Aceasta este cea mai folosita metoda de ameliorare in apicultura. \\>

Cresterea-reproducatorilor

\\\Cresterea trantorilor\\\
\

\ In familiile de prasila alese, la inceputul lui aprilie se introduce cate 1 fagure cu celule de trantori, coloniile stimulandu-se din belsug cu hrana energetico-proteica.\\
\

\ \Pot fi folosite familii\:\

- producatoare de trantori si\

- crescatoare de trantori (familii doici).\

Ingradirea trantorilor in familiile nerecordiste si suplimentarea lor in cele recordiste\\>

Obtinerea-naturala-a-matcilor

\\Prezinta numeroase dezavantaje\:\
\

\1. matcile nu se pot obtine dupa un plan dinainte stabilit, adeseori obtinandu-se matci de la familii cu insusiri necorespunzatoare;\

2. prin folosirea matcilor din familiile care roiesc se inmultesc familiile care au evidentiat puternic instinctul roirii;\

3. in multe cazuri (orfanizare, familii nerecordiste etc.), calitatea matcilor este necorespunzatoare si nu au asigurate cele mai bune conditii de ingrijire.\\>

Obtinerea-artificiala-a-matcilor

\\resterea artificiala in familiile orfanizate\\
\

\ Cand puietul ajunge pe 8-10 faguri bine umpluti si musca s-a inmultit:\

- Cautam matca si facem cu ea un nucleu de rezerva, sau formam un roi artificial:\

- pe 1 fagure cu miere,\

- unul cu pastura si\

- alti 8 goi, stupul cu matca fiind asezat in locul altui stup care se muta pe un alt loc.\

- Pe fagurii cu oua adusi din familiile recordiste, amplasati in mijlocul cuibului (unde caldura este mai mare), din loc in loc, stricam cate 2-3 celule.\

- Dupa 3-4 zile, marcam fiecare botca aparuta pe acesti faguri (4-20) si distrugem botcile necorespunzatoare aparute pe ceilalti faguri.\

- Botcile nemarcate vor fi distruse la urmatorul control.\

In cazul in care vom folosi botci cu larve transvazate nu vom depasi numarul de 50-60 pe serie.\\>

Nucleele-de-imperechere

\Reguli de baza pentru nucleele formate pe aceeasi vatra:\

\
\

\ 1. roii primesc in plus, prin scuturare, albinele de pe 2-3 rame cu puiet necapacit;\

2. urdinisurile se tin inchise pana seara, cand nucleele sunt asezate pe locurile definitive;\

3. matcile sau botcile (la eclozionare) sunt introduse in nuclee (protejate) - fie seara, fie odata cu formarea nucleelor;\

4. dupa 24 de ore se face controlul nucleelor si se iau masurile de rigoare (se inlocuiesc matcile omorate, se aseaza fasiile de fagure artificial la matcile acceptate, se refac nucleele depopulate etc.).\

Un indiciu ca matcile sunt acceptate este luarea in crestere a fasiei de fagure artificial din RH (rama hranitor).\\>

Cresterea-matcilor

\Pentru imperecherea matcilor sunt folosite nuclee de diverse modele si marimi.\
\

\ \Nucleele pe 3-6 rame\\\
\

\ Nucleele pe 3-6 rame normale, sunt cele mai indicate, mai ales pentru apicultorii incepatori, intrucat nu necesita un volum de munca prea mare si pot fi transformate cu usurinta in familii de productie.\\
\ \Coliviile\\
\

\ \Colivia tip Miller\\\
\

\ Este una din cele mai folosite fiind confectionata din plasa de sarma cu ochiuri de 3 mm cu ajutorul unui calapod de lemn. Unul din capete este inchis complet iar la partea opusa se gaseste orificiul de introducere a matcii, pe unde aceasta poate fi eliberata de catre albine. Acest orificiu se acopera cu un dop de lemn care, dupa 24-48 de ore, este inlocuit de apicultor cu un dop din fagure artificial, perforat, pentru a putea fi ros mai usor de catre albine.\\>

Introducerea-matcilor

\Inlocuirea matcilor necorespunzatoare este recomandat a se face cu matci imperecheate. Unii apicultori folosesc si matci neimperecheate sau botci gata de eclozionare. Matcile neimperecheate sunt acceptate mai greu.\

\
\

\ Metodele de inlocuire sunt foarte numeroase, principala impartire fiind cea a metodelor directe si indirecte.\

O metoda universal valabila de inlocuire a matcilor - in orice conditii - nu exista, desi se cunosc si se folosesc numeroase metode mai simple sau mai complicate, fiecare dand rezultate bune numai in anumite conditii.\\>

Management-apicol

\\Ridicarea productivitatii apicole\\
\

\ \Metoda FAP\

\ \Se aplica in doua etape:\

\\\
\

\ \1) Etapa pregatitoare\\\
\

\ In primul an de aplicare a metodei, termenele la care se efectueaza lucrarile si tehnica folosita sunt aceleasi ca la FAV fara a se mai proceda la unificarile de toamna, FA iernand ca familii independente, (pe cel putin 0,8-1 kg albina si 10-12 kg miere), cate doua in acelasi stup, despartite de diafragma etansa.\\>

Verificarea-familiilor-de-albine

\Verificarea activitatii coloniilor de albine ; examinarea cuibului ; orice interventie sa se faca :\

\
\

\ \– cu un scop precis,\

\– c\ât mai rapid,\

\– fara miscari bruste,\

\– fara a alunga cu m\âna albinele ce zboara \în jur,\

\– \în zilele frumoase, fara v\ânt si c\ând \în natura exista un cules de \întretinere.\\>

Anestezierea-familiilor-de-albine

\\În general, anestezierea trebuie facuta cu multa precautie, exist\ând riscul omor\ârii albinelor (atunci c\ând doza folosita este prea puternica).\

\
\

\ Literatura apicola recomanda: eterul, protoxidul de azot, basica porcului, nitratul de amoniu, azotatul de amoniu, valeriana, cloroformul, bioxidul de carbon etc., dar, dupa o experimentare atenta.\

Daca vreun apicultor are experienta \în acest domeniu, astept observatii pertinente.\\
\

\ Basica porcului creste frecvent pe imasuri.\

Dupa uscare se poate arde \în afumator provoc\ând sedarea albinelor.\\>

Practicarea-pastoralului

Short description>

Hrana-proteica

\Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola.Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice,in perioadele de crestere a puietului(cand nu exista polen suficient in natura),folosirea lor este foarte indicata.Asa vom avea generatii tinere de albine,bine hranite si dezvoltate.In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite\>

ORDIN-nr122298-din-2001

\ORDIN nr.122/298 din 2001\

\\
\

\ al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii \

Textul actului publicat \în M.Of. nr. 610/27 sep. 2001 \

\\
\Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrul sanatatii si familiei, \
\

\vaz\ând Referatul de aprobare nr. 118.527/2001, \întocmit de Directia generala strategii si politici \în agricultura si industria alimentara din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, si Referatul de aprobare nr. DB 4.191/2001, \întocmit de Directia generala de sanatate publica din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei, \\>

Raport-cercetare

\Grant: Crearea unei banci de gene la albina (Apis mellifera) prin conservarea materialului biologic\\
\

\Autor: Drd. Man Mihai Calin\\
\

\Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj Napoca \\
\

\Cresterea de matci face parte din cele mai fascinante si mai importante sarcini pentru dezvoltarea economica a apiculturii. Stap\ânirea tehnicii ei este importanta at\ât pentru crescatorii profesionisti, c\ât si pentru cercetatorii din domeniu. Numai aceasta face posibila dirijarea perpetuarii coloniilor de albine \în directii bine determinate si includerea ei \într-un program de lucru superior. La ora actuala exista nenumarate metode de crestere a matcilor performante, prin metode de lucru rationale. \Între timp si cercetarea a reusit sa dea raspunsuri multor \întrebari ce se aflau \în spatele acestor metode. \\>

Program-ameliorare-albine-in-Romania

\PROGRAM DE AMELIORARE A ALBINELOR DIN ROM\ÂNIA\

\\
\

\INTRODUCERE\\
\

\Obiectivul ameliorarii albinelor este acela de a produce modificari genetice, \în scopul cresterii profitabilitatii durabile, respectiv a cresterii productiei si scaderii cheltuielilor de productie.\\
\

\Aceasta actiune se desfasoara \în diferite sisteme de exploatare (functie de clima, flora, marimea stupinei, tip de exploatare) asa \înc\ât orice program de ameliorare trebuie sa se adapteze acestor cerinte.\\
\

\CAPITOLUL 1\\
\

\Sistemul de exploatare si tendintele evolutiei efectivelor de albine si ale metodicii de exploatare\\
\

\Sistemele de exploatare sunt \în functie de categoria de apicultori. \În Rom\ânia categoriile de apicultori sunt urmatoarele:\\>

Legea-nr-722002-legea-zootehniei-publicata-in-M-Of-Partea-I-nr-7231012002

\Capitolul I - Dispozitii generale\\
\

\Art. 1 \

Zootehnia este o ramura importanta a agriculturii, care implica activitatea de crestere, nutritie, ameliorare, reproductie si protectia animalelor. \\
\

\Art. 2 \

Prezenta lege reglementeaza desfasurarea de catre crescatorii de animale a activitatilor enumerate la art. 1, pentru animalele din urmatoarele specii: taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, animale de blana, canide, feline, pasari, pesti, albine si viermi de matase. \\
\

\Art. 3 \

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor elaboreaza si promoveaza politici privind cresterea si ameliorarea animalelor, coordoneaza intreaga activitate din domeniu, iar impreuna cu organele administratiei publice locale sprijina asociatiile profesionale ale crescatorilor de animale. \\>

Plantarea-pomilor

\Degajarea terenului - este o operatiune obligatorie, mai ales in cazul unui teren care nu a fost lucrat ani de-a randul.\

\\
\

\ Exista situatii cand noua plantatie se infiinteza pe locul uneia vechi in care pomii s-au uscat, fara sa fi avut loc o defrisare generala. In aceste cazuri mai pot exista ici si colo cativa pomi care in ciuda varstei inaintate sa mai produca. Tentatia pastrarii in cadrul noi plantatii poate exista de multe ori, dar trebuie sa se tina seama de faptul ca, in acest caz, ei dicteaza forma de pichetare, distantele intre pomi si intre randuri si ca pot fi purtatori de virusi, micoplasme, bacterii, ciuperci, cu posibilitatea de infectare a pomilor tineri si ca oricum se afla intr-o perioada de declin fiziologic. Din aceste motive este recomandata scoaterea lor din radacini.\

La fel se va proceda si cu ceilalti arbori sau arbusti crescuti spontan in perimetru. Este important ca locurile de plantare ale pomilor sa nu se suprapuna cu locurile din care au fost scosi pomii batrani.\\
\

\Fertilizarea terenului\\>

Despre-noi

Acest site se vrea un site de documentare si actualizare a cunostiintelor. \

Citirea unor articole sau postarea pe un forum nu inlocuieste practica dobandita langa familia de albine dar pentru incepatori este cea mai rapida metoda de a deveni apicultori buni, nu doar niste simpli posesori de "cutii cu albine".\

\

Oricine doreste sa colaboreze cu noi este binevenit indiferent de nivelul cunostiintelor.\

De asemenea in acest moment lucram la un album foto unde dorim sa facem o adevarata colectie de imagini cu caracter apicol si nu numai.\

\

Asteptam parerile voastre si de ce nu articole sau poze.>

Hotararea-nr-477-din-23-mai-2007-privind-aprobarea-nivelului-fondurilor-publice

\HOTAR\Ã\‚RE nr. 477 din 23 mai 2007 privind aprobarea nivelului fondurilor publice care se acorda \Ã\®n anul 2007 conform prevederilor Legii creditului agricol pentru productie nr. 150/2003, precum si pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii creditului agricol pentru productie nr. 150/2003, aprobate prin Hotar\Ã\¢rea Guvernului nr. 816/2003\>

Cum-sa-ne-folosim-de-miere-ca-sa-fim-sanatosi

Mierea si antichitatea\

\

Din vremuri stravechi, omul a descoperit mierea si produsele stupului de albine nu numai ca aliment, ci si ca medicament. Apicultura era practicata inca din secolul al VII-lea i.Hr., existind o serie de marturii in acest sens. Tablitele mesopotamiene, ca si papirusurile egiptene, mentioneaza, printre altele, faptul ca mierea si ceara de albine erau folosite ca medicament. La originea sa, mierea era rara, fiind rezervata la inceput in serviciul religios, pentru a-i venera pe zei sau pentru a hrani animalele sacre.>

Miere-lamiie-si-floare-de-tei

Virtutile ceaiului de tei\

Cunoastem cu totii virtutile ceaiului de tei - infuzia preparata din floare de tei este un remediu impotriva racelii, a gripei si un bun calmant al sistemului nervos, de aceea este recomandat ceaiul de tei in tratamentul racelii, gripei si in insomnii. Dar virtutile florilor de tei si ale ceaiului preparat din ele nu au fost epuizate inca, de fapt nici nu au fost studiate pina la capat. Spre exemplu, teiul este pur si simplu de neinlocuit in numeroase afectiuni renal.>

Mierea-si-produsele-apicole

Mierea ca medicament reprezinta doar o parte a apiterapiei. Calitatile extraordinare ale mierii \– medicament si aliment pretios in acelasi timp \– sint cunoscute inca din antichitate. Tracii numeau mierea hrana vie.\

Mierea se asimileaza foarte usor de catre organism si ne ofera energie si substante bioactive si nutritive. Continutul de microelemente al mierii este similar celui al singelui uman. Vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavoane, flavonoide, compusi aromatici, fitohormoni, acizi organici \– lactic, citric, malic, oxalic, dextrina, compusi ai azotului \– in total 435 de substante. Aceasta asigura mierii un loc aparte in reglarea functiilor organismului uman.>

Retete-diverse-cu-miere

1. Diuretic preparat din ceapa si miere\

Se iau 1-2 cepe (cam 100 g), 50 g miere si 200 ml apa. Ceapa curatata si spalata se taie in citeva bucati (in 4) si se pune la fiert, timp de 15 minute, intr-un vas acoperit, la foc domol. Dupa ce se racoreste putin, ceapa se stoarce, se strecoara, iar in lichidul obtinut se adauga mierea. Se amesteca bine, pina la omogenizare.\

Preparatul se bea caldut, toata cantitatea, seara la culcare. Leacul se prepara de cite ori este nevoie.>

Cresterea-numarului-de-stupi-de-la-100-la-1000-in-trei-luni

H. YEGANEHRAD\

Caspian Apiaries, P.O. Box 16058 \– 617, New Westminster, British Columbia, CANADA, V3M 6W6\

\

Rezumat\

In 3 iunie 2002 au fost selectate 100 de colonii av\ând o populaţie de 20 de rame cu scopul de a crea o stupină de 1000 de colonii. Mai \înt\âi coloniile orfane au fost hrănite cu 12 litri a unui supliment, adică un amestec de soluţie caspică (lăptişor de matcă/feromoni), polen, miere, zahăr, apă şi alţi ingredienţi naturali. Obiectivul hrănirii a fost stimularea glandelor hipofaringiene ale albinelor pentru a produce suficient lăptişor de matcă pentru botci. După aceea, populaţia de albine a fost \împărţită şi a fost plasată o matcă \împreună cu trei faguri fără puiet (doar fagure). Acum, fagurii fără matcă, \în medie 17 de la fiecare colonie mamă, au fost \împărţiţi pentru crearea unui total de 1000 de colonii, fiecare colonie cu c\âte 2 faguri. După cinci zile, fiecare dintre aceste colonii avea \în medie cinci botci mari şi sănătoase. După şapte zile, ouăle şi larvele din cele 100 de colonii mamă au fost mutate \în coloniile orfane, acest pas pregătind coloniile pentru o condiţie echilibrată \între albinele culegătoare şi albinele doici, atunci c\ând matca va \începe ponta. Au fost obţinute 900 de mătci, din care s-au pierdut doar 7 mătci, acestea fiind \înlocuite cu mătci din coloniile mamă. La 1 iulie, noile mătci au \început ponta, \în coloniile noi exist\ând \în medie 5 faguri cu albine şi 2 faguri de puiet.>

apilifevar-si-apiguard

Edel Miranda ESQUIJAROSA, CUBA\

E-mail: eeapi@ceniai.inf.cu\

\

Rezumat\

\

Experimentul a fost realizat \în două stupine din provincia Havana, cu obiectivul de a dovedi eficienţa a două tratamente naturale \în combaterea varroozei şi acariozei albinelor, boli provocate de acarieni. Produsele utilizate au fost ApiLifeVar şi Apiguard, care au la bază uleiuri esenţiale cu efect acaricid ridicat. Am tratat cu ApiLIfeVar 21 de colonii de albine şi cu Apiguard 4, ceea ce a reprezentat \în total 25 de colonii. Ambele produse au fost utilizate potrivit indicaţiilor producătorului. Temperatura medie ambiantă a fost de 28 OC \în zilele \în care s-a desfăşurat experimentul. Am efectuat o prelevare de mostre iniţială, precum şi una finală (\înainte şi după aplicarea tratamentului) de albine mature şi de faguri de puiet, pentru a determina indicii de răsp\ândire a invaziei, rata de infestare şi intensitatea invaziei, aceasta din urmă numai \în cazul lui Acarapis. Rezultatele obţinute au scos \în evidenţă at\ât pentru Varroa c\ât şi pentru Acarapis o mare variaţie de reduceri per colonie la ambele produse şi la toţi indicatorii. Compararea rezultatelor obţinute la coloniile tratate cu ApiLifeVar nu au indicat diferenţe semnificative \între ele \în privinţa reducerii nici unuia dintre indicatorii analizaţi, la un nivel de fiabilitate de 95%. Eficienţa obţinută cu acest produs la Varroa şi Acarapis a fost de 65,54% respectiv 77,97%. Cu Apiguard, rezultatele au evidenţiat o eficienţă de 56,33% la Varroa, ceea ce a fost considerată o eficienţă redusă, şi de 27,91% la Acarapis, rezultat care ne arată că, practic, produsul a fost lipsit de eficienţă \în acest caz. La compararea celor două produse \între ele, nu a au fost evidenţiate diferenţe semnificative pentru toate reducerile la un nivel de fiabilitate de 94%, cu excepţia reducerii numărului de celule pozitive la Varroa, unde nu au fost \înregistrate nici un fel de diferenţe.>

dispozitiv-de-eliberare-a-acitului-formic-pentru-combaterea-acarianului-varroa

J. BITENC1, J. \ŠNAJDER2\

1Rečna 6, 1000 Ljubljana, SLOVENIA\

2\“Jožef Stefan\“ Institute, Jamova 39, 1000 Ljubljana, SLOVENIA\

\

Rezumat\

P\ână \în momentul actual, au fost proiectate c\âteva modele de dispozitive de eliberare a acidului formic, pentru combaterea Varroa. Cu toate acestea, deoarece rata de evaporare este dependentă de temperatură, majoritatea dispozitivelor existente au nevoie de reglări manuale pentru asigurarea unei rate optime de evaporare.\

\În această lucrare, este prezentat designul unui nou tip de dispozitiv pasiv de eliberare a acidului formic, cu o rată de evaporare practic constantă, pentru o gamă de temperatură de la 13 la 35 oC. Aceste caracteristici ale dispozitivului au fost realizate pe baza valorificării raportului optim \între fitil şi rezistenţele suprafeţei de evaporare.\

Testările pe teren au fost realizate \în diferite regiuni climatice ale Sloveniei, \în lunile iulie şi septembrie la intervale de 7 respectiv 10 zile.\

La testarea iniţială a eficienţei combaterii acarienilor Varroa \în stupii 210 AŽ şi 7LR s-a obţinut o eficienţă medie de 90,5%.>

stupul-imbuteliator-a-lui-sergio-jimenez-catano

S. JIMENEZ CATA\ÑO\

Vallejo 1490 San Miguielito, C.P. 78339, San Luis Potosi, S.L.P. MEXIC\

Tel. + Fax. 52 (444) 815-96-29,\

\

Rezumat\

Obiectivul acestei investigaţii a fost găsirea unei modalităţi de a face albinele să simtă că fiecare borcan este casa lor şi apoi să lucreze \în el, permiţ\ându-ne să le scoatem curat, fără să fragmentăm fagurele şi nici să vărsăm mierea. Astfel lucrarea albinelor răm\âne intactă p\ână la marginea borcanului, o lucrare superbă, care nu se poate falsifica, şi este gata de v\ânzare la un preţ superior. A transforma un stup obişnuit \într-un stup pachet este ceva foarte simplu, şi toţi din auditoriu vor putea să aplice acest lucru \în practică la locul lor de origine, pentru că materialele şi ustensilele de care avem nevoie sunt de uz comun. Atunci c\ând din cauza abundenţei de nectar albinele duc lipsă de spaţiu pentru depozitarea mierii şi ele vor găsi \în loc de rame goale sau acoperite cu ceară ştanţată perforaţii rotunde acoperite cu ceară, pe care \îşi pot construi depozitul de miere, o vor face. Iar dacă construcţia este limitată de dimensiunile interne ale borcanelor, aceasta nu contează pentru albine. Ele şi-au fixat fagurii de borcane şi \îi vor umple cu miere at\âta timp c\ât există nectar. Sunt enumerate materialele şi uneltele necesare producerii unui astfel de stup. Rezumatul tehnicii: lemn sau placaj de 12 mm si av\ând dimensiunea 41 x 55 cm, prevăzut cu perforaţii pentru fiecare borcan (in cazul meu, pentru 30) \împreună cu capacele adiţionale fixate \în perforul corespunzător. Borcanele au ceara turnată intr-o formă potrivită pentru albine. Se \înfiletează fiecare borcan, apoi se pun \în stup. Borcanele pline se scot şi se \înlocuiesc la fiecare săptăm\ână sau la fiecare două săptăm\âni, fără fum sau scuturarea albinelor.>

hrana-acida-si-nosemoza

Eva FORSGREN, I. FRIES\

Department of Entomology, Swedish University of Agricultural Sciences, Box 7044, S\–75007 Uppsala, SUEDIA\

E-mail: eva.forsgren@entom.slu.se\

\

Rezumat\

\

Nu este neobişnuit ca apicultorii să adauge acid acetic la hrana de iernat, deoarece acesta se dovedeşte eficient \în prevenirea formării mucegaiului \în hrănitoare şi poate avea şi alte efecte. Compoziţia chimică a hranei poate influenţa germinarea sporilor parazitului intracelular Nosema apis, dar rezultatele sunt contradictorii \în ce priveşte influenţa hranei acide asupra infecţiilor cu Nosema. \Într-un studiu de teren şi \în experimente de laborator am studiat efectul hranei acide asupra dezvoltării nosemozei. Coloniilor de albine (N=82) li s-a administrat \în condiţii de teren hrană de iernat cu diferite concentraţii ale acidului acetic. Mostre de albine adulte din fiecare colonie au fost examinate pentru nosemoză toamna \în momentul hrănirii şi \în primăvara următoare. Albinele examinate \în laborator (N=225) au fost hrănite individual cu aceleaşi soluţii ca şi cele utilizate \în studiul de teren, dar cu adăugarea de 10 000 de spori de N. apis pe albină. Albinele martor (N=75) au primit soluţie de zahăr sau numai soluţie de zahăr acidificată. Au fost prelevate mostre la 4, 8 şi 12 zile post-infecţie, iar cantitatea de spori din intestinul albinelor a fost numărată cu ajutorul unui hemocitometru. \Într-un al doilea experiment, tot cu adăugarea de 10 000 de spori de N. apis de albină, dar folosind numai cea mai ridicată concentraţie de acid acetic \în comparaţie cu soluţia de zahăr neacidificată, a fost examinată rata albinelor infectate (n=210). Nu a putut fi găsit nici un efect al modificării pH-ului prin adăugarea de acid acetic, nici asupra dezvoltării cantitative a bolii, nici asupra ratei de infectare a albinelor individuale. Rezultatele experimentului de teren susţin rezultatele de laborator; acidificarea hranei albinelor melifere nu are nici o influenţă asupra predominării sau dezvoltării nosemozei.>

folosirea-dozelor-pediatrice-de-venin-de-albine

Tamara RUZANKINA\

Novosibirsk Medical Academy, P.O.Box 307, Novosibirsk, 630025, RUSIA\

E-mail: pchelka@online.nsk.su\

\

Rezumat\

Atunci c\ând este injectat venin de albine nativ, acidul formic şi melitina cauzează o reacţie locală sub formă de hiperemie, umflături şi dureri puternice. Toate aceste efecte pot fi \înlăturate dacă se "\înţeapă" \într-o p\ânză sterilă şi densă (acul nu poate fi reţinut de o p\ânză poroasă). Primele fracţiuni de venin de albine ar trebui injectate \în p\ânză timp de 5-6 secunde p\ână la un minut, conform scopului. Apoi se ia cu o pensetă sterilă ascuţită acul din imediata apropiere a pungii de venin şi se \înţeapă cu el \într-un punct activ din punct de vedere biologic (PAB) timp de o secundă sau chiar mai mult (perioada depinde de stadiul sistemului de imunitate, de scop şi de numărul dozelor pediatrice deja primite. Primul test biologic dureză o secundă, veninul fiind injectat \în coapsă (regiunea cortico-suprarenală) sau, dacă se poate, \în punctul Shang-Mang. Dozele pediatrice ale veninului de albine se potrivesc mai bine pentru tratarea copiilor, a oamenilor bătr\âni şi a oamenilor care suferă de orice fel de alergie. Timp de mulţi ani am tratat polinoza cu doze pediatrice de venin de albine şi extern cu 5% ulei de propolis, chiar şi \în condiţii sezoniere acute, reuşind s-o \înlătur. Un ac poate fi folosit \în 10 p\înă la 15-PAB-uri. \În cazul neuralgiei faciale, dozele pediatrice de venin de albine pot fi folosite cu succes. Dozele pediatrice de venin de albine şi de propolis au avut acelaşi efect ca şi corticosteroizii şi imunosupresorii, fără a avea efectele secundare ale acestora. Am observat de mai multe ori inhibarea creşterii procesului autoimun. Complexele imune din s\ânge au fost distruse şi eliminate \în ţesutul nefros. Veninul de albine opreşte procesul autoimun, cum ar fi poliartrita reumatoidală, lupul eritematos şi altele. Dozele pediatrice de venin de albine şi dozele mari de propolis pot reface sistemul imunitar al pacienţior suferind de SIDA.>

ghidul-solicitantului-privind-acordarea-sprijinului-financiar-din-sectorul-zootehnic-2008

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură\

GHIDUL SOLICITANTULUI \– PRIVIND ACORDAREA SPRIJINULUI\

FINANCIAR DE STAT DIN SECTORUL ZOOTEHNIC - 2008\

\

LEGISLAŢIE NAŢIONALĂ\

\• Legea nr. 1/2004 privind infiinţarea organizarea şi funcţionarea APIA, cu\

modificările şi completările ulterioare (actualizată p\ână la data de 19 septembrie\

2007*);\

\• Ordin MAPDR nr. 850 din 28/12/2006 pentru aprobarea normelor metodologice\

privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activităţile din sectorul\

vegetal, zootehnic, al \îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării\

teritoriului, precum şi condiţiile de eligibilitate, cu modificările şi completările\

ulterioare (actualizat p\ână la data de 15 martie 2008);\

\• OUG nr. 123 din 21/12/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar\

producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al \îmbunătăţirilor funciare şi\

al organizării şi sistematizării teritoriului, cu modificările şi completările ulterioare\

(actualizată p\ână la data de 12 mai 2007);\

\• Legea nr. 125 din 05/05/2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a\

Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar\

producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al \îmbunătăţirilor funciare şi\

al organizării şi sistematizării teritoriului;\

\• Ordin nr. 65 din 05/02/2008 privind modificarea şi completarea Ordinului\

ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru\

aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului\

financiar pentru activităţile din sectorul vegetal, zootehnic, al \îmbunătăţirilor\

funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului, precum şi condiţiile de\

eligibilitate;\

\• Hotar\ârea nr. 3 din 9/01/2008 privind aprobarea activităţilor pentru care se\

acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic \în anul 2008,\

a cuantumului acestuia, precum şi a sumei totale alocate fiecărei activităţi.>